Dioscoride’s Blog

Ceasul suna furibund, el lua telefonul in mana si privi cheaun: 6 jumate… E inuman sa te trezesti la ora asta, gandi. Apoi se ridica cu greu din pat tarandu-se spre baie. Se spala pe dinti, pe fata, se privi in oglinda: n-o sa sune nici azi… sau poate? mai privi telefonul o data inainte sa-l arunce in ghiozdan… Apoi ofta si iesi pe usa. In timp ce mergea pe strada, clubul ii aparu din nou in cale, trecuse aproape o saptamana si nu a primit inca niciun raspuns din partea ei, ce sens mai avea s-o astepte? Cu toate astea imaginea ei nu-i dadea pace, avea ceva care-l atragea, care-l chema la ea… Respira greu cand trecu pe acolo, se simti fulgerat de imaginea ei unduindu-se in timp ce era deasupra lui, isi aminti chipul ei cu parul lung care-i curgea pe umeri, pe care si l-a ridicat cu bratele albe si goale, apoi ochii inchisi in care a sesizat oare un strop de dorinta? Eh nu avea cum, n-avea de unde sa stie; asta era treaba ei: sa ofere si sa simta dorinta si extazul… cati n-au vazut-o in ipostaza asta, de cate ori n-a exersat expresia aceea, aducand-o la perfectiune, nu daca ar fi fost reala ar fi sunat. Mai examina telefonul inca o data, nu voia sa sune. Ofta si trecu mai departe.
Autobuzul era plin, oameni grabiti, care urcau si coborau, un mozaic de limbi, unii mai cantau, altii strigau se imbranceau vrand nevrand in multime. Reusi sa se agate de un scaun si isi puse castile la urechi, ascultand muzica si cufundandu-se in lumea lui. Dar nu reusi sa scape, cum necum ea se strecura din nou in imaginea lui… ce vrei de la mine? Ce vreau eu de la tine? Asta e intrebarea! Aproape ca tresari de pe scaun cand ajunse la statiesi se arunca practic afara. Era obosit, se simtea fara oase, cu creierul greu, iar noaptea il inghitea cu totul. La un moment dat suna telefonul, tresari, privi numarul: nu-l cunostea, isi incerca norocul si raspunse:
- Alo?
- Buna… Te-am sunat… se auzi o voce grava in telefon, voiai sa vorbim..
- Aaa… da, bagui el sugrumat de emotie. Esti tu… asteptam sa ma suni, isi drese glasul, adica ma bucur ca ai sunat…
- M-am gandit la propunerea ta si sunt de acord sa iesim… dar nu vreau sa iti faci iluzii…stii ce sunt,iar asta nu o sa se schimbe… Nimeni nu ma vrea mai mult decat atat… Eu stiu ceea ce sunt. …
Se puse in pat si inchise ochii… a sunat in sfarsit urma sa o vada si altfel…Altfel cum? In visele sale ea a fost oricum alta decat era, altfel decat se credea ea, oare era ea asa cum o simtea el, sau cum pretindea ea?