Dimineata
Soarele se reflecta parca mai puternic in geam, lumina isi facea loc printre frunzele vii, se vedea ca o ploaie de diamante strecurandu-se printr-o mare verde. Asa calatorise el pana la ea…era singura cale de a o vedea asa cum este, de a patrunde in sufletul ei, s-o vada dimineata, inainte de trezire: acoperita doar pe jumatate de cearceaf, cu bratul gol sub cap, cu ochii intredeschisi, cu zambetul pe buze… M-ai visat? Simtea cum dispare, cum pielea i se pierde in aerul diminetii… Se trezea. Se ridica in fund si se freca la ochi in timp ce casca, ramasese cu un aer ciudat, simtea de parca-l pierduse, il visase din nou, dar acum statea si se simtea: daca n-a fost un vis? apoi rase de ea insasi: ce idei imi trec prin minte… cum sa vina?
Vantul batea printre copaci, iar soarele se ridicase mult pe cer: Hai la mare!
Child a zis,
iulie 5, 2009 la 11:41 am
pai hai
briza a zis,
iulie 5, 2009 la 12:45 pm
asa ziceam si eu
)