Oda
Zeita, din fiinta mea am rupt farame
Si bucata cu bucata te-am desenat din mine.
Iar brate-ntinse-s rugi si ode
Ce ti le-nchin in ritul ciudat si singuratic.
Dorinta ce-o port in piept, salbatic
Creste si tot creste, gand cu gand.
Esti poate-un crez pagan ce macini
Tot ce e sfant lasat din datini.
Primeste sa depun drept jerfta,
Pe-altarul pielii tale, buzele
