Venetii

mai 8, 2011 at 1:54 am (iubire, Joc, nebunie, povesti, vise) (, , , , , , , , , , , )

Pe strazi susura lucii canale,

De nicaieri, sosesc la chemare,

Desprinse din neguri, masti colorate:

Se strang si danseaza sub felinare.

.

Cum stai uitat pe trotuare,

Himeric, incepe un zumzet de coarde.

Si pe strada, cat vezi cu ochii,

Danseaza mastile in fracuri si rochii.

.

Iar una s-apropie si rade la mine,

Apoi cu o pirueta, se-ntoarce-n multime…

Flacari din cer imprastie umbrele goale,

Iar apa culege vise si le cara la vale.

.

Dar masca e tot acolo – ma cheama,

Zambeste si parca mi-ar spune “N-ai teama!”

M-alearga pe poduri si printre cladiri;

Pe gatul meu se lasa, cu bratele subtiri.

.

Privirea ta ma arde si-ncerc sa te cuprind

Si focul meu sa-l satur in coapsele-ti fierbinti.

Tot sorb si nu ma satur de buzele-ti cuminti,

Cand sus, pe cerul noptii fantasmele se-ntind”.

Permalink Scrie un comentariu

Androgyn

septembrie 21, 2010 at 12:01 am (iubire, Joc, nebunie, vicii) (, , )

Cum ar fi sa-mi simti buzele pe gat aprinzandu-te?” Tragea in piept cu nesat mirosul de crini proaspeti, iar in minte ii rasunau, ca si cum le-ar fi spus cu vocea lui, cuvintele scrise pe cartea de vizita… ii vedea buzele cum se misca, putea simti furnicaturi pe gat.

…………………………………………………………………………………………………………………………………

Privea cum bautura straluceste in pahar, il roti, lasand lumina sa se joace cu reflectiile lichidului. inchise ochii, bau… In camera era racoare, semiintuneric, simti un fior cum ii strabate fiinta, ca si cum s-ar fi deschis o usa undeva in spate, se intoarse: era doar geamul, nimeni imprejur. Se apropie de geam si trase aer in piept, isi dorea sa simta racoarea ploii, natura care se deschidea sa primeasca binefacerile ploii… Aerul ii inunda pieptul hulpav, umplandu-i toata fiinta si atunci simti, dar era prea tarziu sa se intoarca, se facu negru in fata ochilor, ca si cum un val de matase i se puse pe ochi. Vru sa se elibereze, sa se intoarca, dar ea il prinse bine: Nu, nu, nu! Daca vrei sa scapi trebuie sa-mi promiti ca o sa fii cuminte. Ii simti buzele mangaindu-i urechea, respiratia lunecand insinuant pe gatul lui: Vrei sa-mi simti buzele infierbantandu-te? Il tinea strans, nu-i permitea sa se miste, dadu reflex din cap. Il musca usor de lobul urechii si-l trase spre ea, el vru s-o sarute, s-o stranga in brate, dar ramase orbeste cu mainile in aer: Na, na, na… ce mi-ai promis, continua ea sa se joace. Mergi dupa mine, usor, sa nu te lovesti… Il ajuta sa se aseze pe un scaun, legat la ochi, ii prinse mainile simti ceva rece pe incheieturi, respiratia ei calda, sanii tari, umflati mangaindu-i  fata… apoi auzi muzica, incet, vocea ragusita a lui Piaf, si simti lumina ca-i inteapa ochii, o veioza intr-un colt cadea pe silueta ei, o rochie rosie, fara umeri, lipita pe trupul ei, ii scotea in evidenta unduirile trupului, sanii intariti de excitare intepau vizibil materialul rochiei, purta perechea aceea de portjariere rosii cu fundite, iar desuurile, ei bine momentan putea doar sa le ghiceasca , parul negru, ravasit lasa o suvita sa-i cada unindu-se cu alunita ce trona deasupra buzelor ei pline, rosii, iar peste toate ochii, privirea ei plina de dorinta, il sageta, il facea sa se simta constrans, nu mai avea loc pe scaun, simtea nevoia sa se ridice, sa se miste, se vedea prinzand-o de maini, infruptandu-se cu buzele ei, muscandu-i sadic umerii, hranindu-se cu sanii ei plini, mainile lui- carnea ei… dar era acolo legat, fara sa se poata misca.  Si ea era in fata lui, dominandu-l, face un pas catre el, ii pune danseaza, isi unduieste soldurile, ii pune mainile pe picioare, deasupra genunchilor si coboara, il priveste in ochi iar varful limbii se iveste usor, umezindu-si buzele. Simtea caldura mainilor ei urcand spre el, se simtea ca un vulcan sub presiune, iar privirea ei care-i rascolea sufletul il atata si mai tare, ma doresti?.. il intrebau, in timp ce incepuse sa se joace cu rochia, pielea ei ramanea din ce in ce mai goala…se incalzise si ea, il simtea atat de aproape de ea, sub mainile ei, o excita propria atingere, lasa mana sa-i alunece incet de pe un san, il stranse usor in palma, apoi aluneca iar in jos, se simtea prin materialul incins, care se ridica usor pe coapse… nici nu stii cat… vino… lasa-ma sa te am, fii a mea in noaptea asta… intinse cealalta mana spre el, il atinse, ii desfacu nasturii de la camasa, lasa degetele ei sa-i agite pielea, se apropia lasciv, suflandu-i peste buric, urcand usor pe cararea dintre nasturii lui, ajunse la buzele lui le gusta, incet, lung, muscandu-i buza de jos, in timp ce el fierbea, limba lui ii cutreiera buzele ei, se lipi de pieptul lui, cu mainile cuprinzandu-i capul, jucandu-se in parul lui. apoi zambi cu subinteles si incepu sa coboare din nou. sarutandu-i pieptul, abdomenul… ii deschise cureaua, uitandu-se in ochii lui, simtea respiratia ei deasupra lui, deja nu mai avea stare: dezleaga-ma o implora din ochi, ea zambi diabolic, si continua dansul ei, dezleaga-ma, se aprinse el, ea rase si continua sa-l tachineze, saruturi, mangaieri, maini, buze… dezleaga-ma! ii comanda… dezleaga-ma! si vei vedea de ce sunt in stare… legaturile cazura, mainile lui erau libere, o prinsera, incepu s-o conduca ghidandu-i ritmul… jucandu-se cu parul ei, ridicandu-l in sus, pe spate, intr-o parte, ii trase capul pe spate, ea era acum in genunchi, in fata lui… acum el era stapanul, si rase, ii zambi lasciv, parca implorandu-l, parca invitandu-l, nu se lasa asteptat…  o lipi de perete, ii strivi sanii de pieptul lui, buzele lui se lasara pe gatul ei, simtea cum energia lui intra in ea, simtea cum durerea lasa loc placerii, furnicaturi mainile lui fierbinti ii masau spatele,degetele lui ii strangeau carnea, picioarele ei il prinsera intr-o stransoare, rece si cald… in bratele ei el, in spate era zidul rece, dur, ii stranse mainile deasupra capului, imobilizand-o, nu mai putea sa-si miste mainile, era prizoniera lui, simtea trupul lui greu cum o lovea, cum se misca, cum crestea in ea, mii de furnicaturi ii cuprinsera gatul, sanii cand dintii lui intrara in fragezimea lor, era ca o papusa in mainile lui, acum se razbuna, se putea misca doar cat o lasa el, isi  simtea sangele fierband sub buzele lui, simtea ca are febra, ardeau… nervii ei n-o mai ascultau, tremura… se lasa in bratele lui, mangaindu-i parul… o mai saruta o data sa-mi simti buzele arzandu-te!…

Permalink 6 comentarii

Traiasca Romania Dodoloata!

decembrie 2, 2009 at 10:12 pm (eveniment, ganduri, iubire, povesti, viata, vise) (, , , , , , )

Era frig, tarinile erau goale, cerul era alb, statea sa ninga, venise iarna in sfarsit, dar nu conta, asteptasem cu sufletul la gura, de cand au incetat tunurile sa traga, de cand au plecat nemtii de la noi. Auzisem tot felul de zvonuri, foile noastre fierbeau: cantecul lui Muresan pe strazile Vienei? apoi militari romani care mergeau spre Alba, Cluj, Oradea? Copiii stateau pe ulita la marginea satului si-i asteptau, cantau “Hora” lui Alecsandri, se jucau baza, ascunselea, se alergau pe lunca si se catarau in copacii inghetati, privind pana departe dupa steagurile romane, dar nu veneau. Apoi a picat bomba: Parlamentul Ungariei si-a proclamat independenta, teama crestea: la primarie steagul nemtesc fusese schimbat cu cel unguresc, dar in case pe pereti toti tineam tricolorul la icoane si ne rugam. Asteptam un semn: nu ne luasera pustile… Fratii nostri de peste munti luptasera 2 ani pentru unire, acum era randul nostru. Am luptat pentru ei, impotriva alor nostri, am murit pentru straini si acum nu eram in stare sa murim pentru noi si ai nostri? Pana cand intr-o zi era larma in strada: Eram liberi, in urma cu o saptamana: Ne-am rupt de Ungaria… ne chemau sa ne strangem la Alba Iulia. Sa ne alegem soarta. Toata lumea vorbea de unire, ziceau ca s-a intalnit domnul Maniu cu domnul Bratianu, ca regele ne asteapta acolo, sa aducem lume si steaguri. Am plecat cu mic cu mare, toti din sat, cu steaguri, cu cantari, taica-parintele canta Tatal Nostru si noi o data cu el, apoi: Pe-al nostru steag e scris unire si imnul parintilor nostri de la Pasopt si imnul Tarii… Pe drum ne intalneam cu oameni din alte sate, ne pupam si ne prindeam de gat. Eram cu totii frati. Cand am ajuns in sfarsit acolo, forfota, multime mare de oameni, in fata se plimbau de la o tribuna la alta si tineau cuvantari, cei din fata ne povesteau celor din spate ce se zicea, ne-am schimbat in hainele de sarbatoare, intre atatia frati frigul iernii se facuse cald, imi venea sa-i pup pe toti cei din jurul meu ca niste frati ce ne aflam. la un moment dat multimea a izbucnit ca unul: Au inceput sa agite steagurile se auzea din 100000 de piepturi: Romania! Unire! Mi se facuse pielea de gaina, simteam cum se ridica parul pe spinare, tremuram si lacrimile imi umpura ochii, nu ma mai simteam, cred ca am cazut. Unde esti tu Apostol, frate!? Sa ne vezi si sa te bucuri cu noi, cum suntem toti fratii un singur cor: Noi vrem sa ne unim cu Tara! Traiasca Romania Mare! Soarele rasarea din nou, mai cald si mai rosu pentru noi, pentru romanii ardeleni din Romania! Mi-am aruncat cusma si am strigat din baierile inimii: Traiasca Romania Dodoloata!

Permalink 2 comentarii

Iubire sau dragoste

septembrie 29, 2009 at 9:40 pm (ganduri, iubire) (, , )

Am scris multe despre iubire pe blogul asta, am incercat sa-i dau si o definitie… dar in seara asta am ramas blocat la o intrebare:

what’s the difference between te iubesc and dragostea both mean i love you, so I am confused. what is the difference?

Intrebare pusa de un american care incearca sa invete limba romana. Pana acum nu mi-am pus niciodata intrebarea asta… noi romanii le folosim aleator, care ne vine mai repede in minte… Iubire sau dragoste… Sunt sinonime, dar nu sunt identice ca si continut… probabil iubirea este termenul general, iar dragostea se refera doar la iubirea din cuplu,  avem si cuvantul pasiune… Or fi romanii iubareti, dar cred ca exista un motiv pentru termeni diferiti… Intrebarea se pune: care-i diferenta?

Permalink 9 comentarii

El si ea

mai 22, 2009 at 12:59 am (iubire) (, , , )

n253315Lumanarile imprastiau o lumina difuza prin colturile camerei, raspandind si un parfum dulceag de capsuni coapte. Intr-un colt al camerei un magnetofon imbatranit raspandea o melodie lenesa, incalzind si mai tare mintile aprinse de vin si de excitare. ea se ridica de pe covorul din fata semineului unde cinasera. Simtea cum fiori o cuprind si pielea ei tremura, incepu sa danseze usor din solduri pe ritmurile melodiei. El vru sa se ridice, s-o acompanieze, dar ea il impinse in jos, el ramase pe spate, sprijinit doar in coate, privind-o, ea ii puse un picior pe piept, iar el il prinse cu o mana si incepu sa-i maseze, degetele, talpa, glezna, il duse spre buze si le lipi de glezna. Ea isi trase piciorul din mana lui si-l trecu peste pieptul lui, desfacandu-i nasturii de la camasa. Ii placea sa-l stie la picioarele ei, dorind-o. Apoi se intoarse si incepu sa danseze mangaindu-si sanii provocator, amplificand forma lor, lipind materialul de ei si lasand sfarcurile sa se vada intarite pe sub materialul subtire. Decolteul incepu sa-i elibereze sanii, se juca cu marginile bluzei, ridicandu-le deasupra buricului, se juca cu degetele pe piele, aratandu-i ce-l asteapta si in acelasi timp pregatindu-se si pe ea pentru el. Ii placea sa se simta privita de el, se incalzea doar vazand pasiunea din ochii lui. Se unduia in ritmul muzicii, aplecandu-se spre el, dar ferindu-se de mainile lui care se intindeau sa o cuprinda. Isi trecu picioarele peste el, incalecandu-l. Ar fi vrut sa sara pe el, dar asteptarea face totul mai placut. Apoi se apleca aproape de fata lui si-i puse un deget pe buze: Ssst! in seara asta conduc eu. Apoi isi elibera sanul din stransoarea mainii lui care-o intarata si tremura cand o atinse cu piciorul prin pantaloni, sarind usor in sus, apoi redeveni stapana pe situatie, lasand bluza sa cada pe fata lui, iar el inspira flamand parfumul care ramasese imprimat… apoi continua sa priveasca la spectacolul ce se desfasura in fata lui: jocul degetelor se mutara pe coapse, pe pulpe… desenand conturul fustei, uneori cand ea ridica piciorul mai sus putea sa-i vada dantela neagra a jartierei. La un moment dat cateva degete trecura pe sub rochie,eliberandu-i fermoarul si lasand-o sa cada, alaturi de bluza.

Mana lui ii mangaia acum piciorul, incercand sa ajunga cat mai sus, o masa incet in spatele gambei, si urca transmitandu-i fiori. Ochii lui straluceau uitandu-se in ochii ei. Ii placea cum isi trecea mana prin par, ridicandu-l, lasandu-si umerii goi, era nerabdator sa cuprinda pielea alba, s-o alinte, s-o muste, s-o posede, dar ea nu era inca de acord… continua dansul, aratandu-i drumul iubirii, locul unde-i placea sa fie mangaiata: pe gat, in jos spre sani, coborand cu degetele pe burta pana la buric, continuand periplul pana jos, la chiloti. Ii acoperi cu palma, mangaindu-se fin. El vru sa se ridice, dar ea il stropi cu vin pe piept, trantindu-l inapoi… Se apleca iar spre el, lasandu-se in genunchi, peste el, si-si plimba mainile pe trupul lui, eliberandu-l de tot de camasa, apoi isi lipi buzele de urmele de vin si le sorbi, supse pielea umeda, fierbinte, tragandu-i seva, parfumul printre buze, il gusta cu limba. Simti mainile lui pe trupul ei, una ii ghida capul, iar cealalta se plimba pe coloana, dandu-i fiori reci, simti apoi ceva ud pe spate, si se cambra, infigandu-si sanii in fata lui. In mai putin de o secunda ramasesera fara sutien, gura lui hranindu-se hulpav cu sfarcurile ei intarite, muscandu-le cu buzele, jucandu-se cu limba pe ele, iar bratele ei ii cuprinsera capul intr-o imbratisare stransa, il chema in ea, simtea ca-si pierde controlul atingandu-i pielea, o pipaia febril, si in acelasi timp se straduia sa o mangaie cat mai lung, sa-i prelungeasca senzatiile. vinul curgea pe spatele ei, udandu-i coloana, ajungandu-i pe fund, urmat de mainile lui. Simtea cum flacarile pun stapanire pe ei. O dorea. O trase usor in spate, si o privi, nu stia cum dar ajunsese sub el, o atingea pe burta, pana deasupra dantelei chilotilor, erau tot ce mai avea pe ea, ei si portjartierul. Simti cum se adapa din ea, cum intra in ea, devorand-o cu pasiune.

Permalink Scrie un comentariu

Fara perdea

mai 16, 2009 at 4:39 pm (ganduri, iubire) (, , , , , , , , , )

Voiam doar sa-ti spun ca mi-a placut mult, mi-a placut mult cum ai intrat pe usa, eu eram la calculator, cu spatele la usa, si nu te-am vazut, dar am auzit usa, si ti-am simtit mirosul, am tresarit, stiam, dar mi-a fost frica: daca esti tu? dar daca nu esti? e posibil? Nu te-am vazut de-atata timp, incat imi pare ca niciodata nu te-am intalnit. Dar pana sa ma intorc erai deja de gatul meu, soldurile tale isi facusera loc pe picioarele mele, si ma sarutai. Era atat de bine, atata caldura emana trupul tau, o aroma proaspata, verde, capul meu se simtea atat de bine cuprins de bratele tale, aproape de sanii tai, respiratia mea ii intarea, ii facea sa tresara. Parul tau se facuse comod pe umerii mei, si in timp ce te priveam, nici acum nu stiu daca mirarea m-a lasat sa-ti arat cat de fericit sunt ca te vad, in timp ce te priveam buzele tale se apropiau flamande de gura mea, ai sorbit-o din prima, mi-ai transmis focul prin buzele tale, si mi-a patruns prin vene in tot corpul, te-am imbratisat, mainile mele coborau si urcau pe spatele tau cambrandu-te… mana ta imi mangaia obrazul, spunandu-mi parca: ce dor mi-a fost de tine, spune-mi ca nu te-ai schimbat, spune-mi ca inca ma mai doresti. Cuvintele erau de prisos: buzele mele vorbeau acum alt limbaj, desenau iubirea pe corpul tau. te-am strans febril in brate. Ma jucam in parul tau, te-am tras spre mine, ti-am lasat capul pe spate, ca-n povestile cu vampiri, hmm… gustul tau, parfumul pielii tale, era atat de apetisant, mi-ar fi placut pentru o clipa sa am colti, sa te gust, sa simt cum sangele tau cald mi se prelinge pe buze, cum viata ta devine o parte din mine, dar nu am, doar te-am muscat cu buzele, si am strans si am tras usor carnea, atingand-o cu limba ca sa-i simt savoarea. N-am mai ajuns in pat, te-ai urcat pe mine, privindu-ma patimas, lasandu-ti parul sa cada peste fata mea, in timp ce mana mea se juca pe corpul tau, ti-a desenat conturul buzelor, intredeschise si tu l-ai gustat cu varful limbii, apoi a coborat incet, urmand linia gatului, a sanilor plini, amintindu-si locul unde a trecut de-atatea ori, a pipait iar, a strans, a mangaiat, locul acela dulce, simteam nevoia sa-mi lipesc buzele de el, dar privirea mea era electrocutata de ochii tai, ma simteam prins in plasa ta fara urma de scapare, iar buzele tale veneau promitand sa ma soarba dintr-o suflare…  o suflare lunga, lenta, una care nu mi-as fi dorit sa se termine, am inchis ochii, simteam doar pielea ta cum se imbina cu pielea mea, ti-am prins bazinul si te-am tras spre mine, il simteam cum se misca, vibreaza in ritmul meu, cum cauta armonia cu mine, cum parea sa conduca si totusi cerea sa fie condus, asa ca te-am condus, cu mainile pe solduri, pe coapse, pe umeri, in par, mangaiam, strangeam, sarutam… scaunul nu era prea comod asa ca am ajuns pe jos, pe covorul moale, te simteam cum vibrezi sub mine, atata viata, atata pasiune, ochii tai straluceau, ma vedeam in ei dupa atata timp, carnea ta era din nou a mea. Si tu tremurai, auzeam cum gemi usor, cum trupul tau striga de placere, m-ai prins, atat de tare, parca nu voiai sa-mi dai drumul, parca voiai sa intru tot in tine si sa raman acolo, sa fiu o parte din tine pe veci… apoi te-ai racorit, aveai privirea pierduta, si un zambet relaxat, trupul tau se odihnea, respiratia ta incepuse sa se calmeze, apoi mi-ai zambit si m-ai sarutat in coltul gurii, ce bine… ce bine ca te-ai intors.

 

Permalink 6 comentarii

Ce este iubirea?

mai 9, 2009 at 8:10 pm (filosofie, ganduri, iubire) (, , , , , , , )

Am vazut ca multi au pus intrebarea asta pe bloguri, si poate ca am pus intrebarea gresit… poate ca nu are raspuns. Poate ca intrebarea mai potrivita este: cum ne comportam noi cand iubim, cand credem ca iubim, cand ne atasam de cineva? Cum stim ca iubim pe cineva?
Ati observat ca atunci cand te intereseaza cineva, incepi sa te gandesti din ce in ce mai mult la ea? Incepi sa te intrebi ce-i place, ce nu-i place, incerci sa gandesti ca ea, te schimbi chiar, elimini lucrurile care-o fac sa se simta prost, sa fie incomfortabil. Apoi vrei s-o faci partasa la toate lucrurile frumoase din viata ta, te simti implinit in fiecare moment pe care poti sa-l imparti cu ea. Simti ca atunci cand ii daruiesti ceva si-i vezi zambetul de pe buze, simti ca inima ta se umple si te simti ca si cum ai fi primit cel mai mare cadou, si l-ai primit fiindca ai facut-o fericita.
Apoi mai e si pasiunea care te face s-o doresti pentru tine, care te face sa tremuri cand esti langa ea, care te face s-o pastrezi pentru tine, care este ca un glas din interior..
Atunci cand iubesti pe cineva vrei sa-l protejezi, vrei sa-l stii ferit de toate problemele, vrei sa fii parte din viata lui, vrei sa fii umarul pe care se pleaca,
Dar este pasiunea, este dependenta, este obsesia, este grija… pot fi toate acestea iubire? Eu cred ca pot fi numai atunci cand sunt toate impreuna. Pana la urma iubire este atunci cand cineva din preajma ta intra in universul tau si devine o parte din tine, dar ramane altcineva.

Permalink 7 comentarii

La fereastra ta

mai 9, 2009 at 10:03 am (iubire, muzica) (, , , )

Statea la fereastra intredeschisa, acoperita de jaluzele, si astepta: astepta sa intre vantul printre ele, sa bata ploaia mai repede, astepta un semn de la ea ca poate intra.

Permalink 2 comentarii

Când se trezi a doua zi dimineaţă (continuare vicii…)

aprilie 30, 2009 at 8:34 pm (ganduri, iubire, vicii) (, , , , , , , , , )

Stătea întins pe pat şi o privea: cum dormea cu un braţ sub cap, trasă spre el, îi putea simţi aroma de măr verde care cuprinsese toată camera, simţi brusc impulsul s-o atingă, s-o mângâie pe spate, să-şi treacă un deget de-a lungul coloanei ei, să-i trezească puţin pielea din amorţeală, s-o gâdile, dar nu voi să-i strice somnul. Adora s-o vadă ciufulită, cu părul îngrămădindu-i-se pe faţă, surâse amintindu-şi cum ultima oară când o întâlnise se chinuia să-şi aranjeze bretonul, era atât de roşie la faţă şi tremura, de ruşine, de surpriză, îi plăcea tot timpul să arate perfect, să fie totul în regulă, dar apoi era atât de frumoasă când era ciufulită, avea un zâmbet de plăcere, de împlinire, când se lăsa lângă el şi-l săruta, lăsându-i pe buze gustul ei, gustul acela de tutun aromat cu scorţişoară, ar fi omorât pentru gustul acela… o făcuse deja şi nu regreta, singurul său regret era doar faptul că lucrurile nu s-au schimbat prea mult. Ea era acum lângă el, dar urma să plece. S-o oprească… ar fi vrut din toată inima. Dar ce-şi dorea până la urmă? O dorea pe ea. Până când? Până azi, până mâine, poate toată viaţa… nu ştia… era fericit? Poate ar fi trebuit să fie, doar era a lui… şi atunci ce-i ţinea inima? Ce-şi dorea cu adevărat? Ar fi vrut să fie doar a lui pentru o perioadă, ar fi vrut să meargă pe stradă şi să ştie lumea: e femeia lui, ar fi vrut să ajungă noaptea acasă şi ea să-l aştepte pe el, să nu mai plece noaptea la altul… Se trezise, şi îşi ridică braţele spre el, cuprinzându-i ceafa cu palmele şi trăgându-l spre el, buzele li se lipiseră. Avea o forţă în ea, putea să-i risipească totul cu un zâmbet, cu un sărut. Era atât de frumoasă când zâmbea, liniile feţei se luminau într-un mod nou, şi se simţea atât de bine ştiind că el putea să-i dăruiască zâmbetul acela. Rămaseră lenevind încă o vreme, aşa, deasupra lui, culcată pe spate, cu mâinile mângâindu-i ceafa, gâtul, iar el plimbându-şi mâna pe corpul ei, strângându-i uşor un sân. La un moment dat, ceasul sună, ea trebui să se ridice, să alerge prin cameră, să se îmbrace, se duse până jos şi se întoarse îmbrăcată cu cămaşa lui, el se apropie de ea şi începu s-o mângâie, îi dezgoli un umăr şi-i cântări un sân, rotindu-şi degetele pe el, privindu-l aşa cum priveşti un măr copt

-Nu mai avem timp, se dădu ea în spate, apoi se întoarse, îi sări în braţe şi îl sărută. Ăsta e de noapte bună, ca să nu spui că sunt rea.

…………………………………………………………………………………………………………………………………………

Zilele treceau plecarea se apropia, iar lumea devenea din ce în ce mai agitată. Cezar era mai crispat, începuse să dea ordine clare, să ridice vocea, nu mai avea răbdare, cerea concentrare, precizie, pragmatism. Bogdan era şi el tot mai agitat, nu mai putea să facă pe şoferul, nu mai avea timp, involuntar sau nu, Cezar îl împiedica s-o întâlnească prin sarcinile pe care i le dădea, tot mai multe şi de realizat într-un timp cât mai scurt. Sărutările se scurtau şi momentele petrecute împreună se răreau. Ea devenise din ce în ce mai suspicioasă, mai fricoasă, se retrăgea chiar şi când erau singuri, avea o panică intensă, să nu fie prinşi. Cu Alex abia mai vorbea, părea şi el măcinat de ceva. Îl vedea tot timpul nervos şi abătut, nu mai era tipul acela care venise să-l ia din Spania, încrezător, care părea că are toată lumea la picioare. Era tulburat, mereu călcat pe coadă, nu mai avea stare să stea la o bere şi să povestească. Timpul se strâmtase pentru toţi, vremurile se schimbau şi timpul avea să zboare din nou. Părea acum că toţi din casa aceea se certau între ei: Cezar cu Alex, nu se mai înţelegeau, Alex părea că nu mai ascultă ce-i spunea bătrânul, era clar: ceva se schimbase cu el, înainte bătrânul juca un rol foarte important pentru el, părerea lui conta, dar acum părea ca nimic nu mai contează; Cezar începuse să ţipe la Nadia, s-o repeadă, îi reproşa că este plecată prea mult timp în oraş, că nu-i mai pasă de nimic; la rândul ei Nadia părea mereu apăsată de ceva, mereu gânditoare, stresată, tresărea când o atingea, părea absentă când o striga, era clar că o afectează mult, că nu-i era bine acolo. Ar fi vrut s-o scoată şi să fugă cu ea, departe, probabil la celălalt capăt al pământului, să uite de tot şi să se hrănească doar cu dragostea lor, dar asta nu era posibil, nu încă; într-o zi i-a văzut chiar şi pe Alex certându-se cu Nadia, nu a înţeles prea multe, doar gesticula, şi ridica vocea, apoi când l-a auzit apropiindu-se, s-a depărtat, lăsând-o singură, cu lacrimi în ochi, ea vru să-l respingă, dar nu avu destulă putere şi începu să plângă strângându-l în braţe în întuneric.

…………………………………………………………………………………………………………………………………………

Venise şi ziua plecării, prima zi în Italia, aveau avionul programat după-masa, aşa că aveau să ajungă abia seara, singurul lucru care îl făceau era să se cazeze, Bogdan urma să doarmă la reşedinţa ambasadorului, ca parte a personalului diplomatic. Obosit de pe drum se duse în camera lui aflată la etajul întâi, în aripa opusă camerei noului ambasador. Se întinse în patul mare, cu lenjerie rece, privi tavanul gol până adormi.

Când se trezi a doua zi dimineaţă, simţi în cameră aroma de măr, dar lângă el nu era nimeni, doar o urmă pe pernă, se trezi năuc şi simţi un gol imens în suflet ca şi cum pierduse ceva. Se revoltă pe moment că nu mai era acolo, că n-o văzuse când a intrat, dar înţelesese că asta era situaţia, cel puţin ea era acolo şi-l veghea, iar într-o zi, într-o zi va veni şi vremea lui. Mirosi perna de la ea, apoi o ascunse bine, era o nouă zi, şi una plină.

Permalink Un comentariu

Nu-ti fie teama

aprilie 29, 2009 at 11:13 am (iubire, Joc, vise) (, , , , , , , , )

Vino, apropie-te, nu-ti fie teama, nu o sa musc

Decat de buza de jos, si nu prea mult,

Doar cat sa-ti pui bratele in jurul meu

Si sa-ti simt trupul tau pe nari

Si-n pielea ta sa ma ingropi.

Pune-mi palmele pe tample

Acopera-mi ochii cu vise

Dar ascunde-le in pielea ta

Si lasa-mi placerea sa le descopar

Pipaind ca un orb: intre sani,

Si pana la gambe…

Danseaza, danseaza cu mine diseara:

Lumea intreaga dispare

Lasand in jur sa rasara

Una mai buna intre coapsele tale.

Lasa-mi mainile s-alerge nebune,

Sa caute aur in muntii tai,

Si sa-ti dezmierde nesatule

Linii curbe si decupari ascunse.

Si vino din livada de meri,

Si-ascunde-te-n bratele mele,

Lasa-ma sa-ti gust fructele coapte

Vino si-atinge-ma:

Fii tu, da-ti hainele  la o parte!

Permalink Un comentariu

Next page »

Follow

Get every new post delivered to your Inbox.